De ce unii oameni sunt stângaci și cât de mult afectează asta sănătatea?

Ce anume ne face stângaci? Un nou studiu a asociat variante rare ale anumitor gene cu faptul că unii oameni lucrează sau scriu mai bine cu mâna stângă.

Învățarea modului în care aceste variații fac ca stângacii să fie diferiți în alte aspecte ar putea ajuta la rezolvarea unor mistere cum ar fi modul în care genele îi pot face pe oameni mai susceptibili la tulburări de neurodezvoltare sau boli neurodegenerative.

• O singură plimbare zilnică de o oră ar putea prelungi viața cu șase ore
• Consumul zilnic de ceai sau cafea ar putea reduce riscul de cancer

Ce anume ne face stângaci? Cercetătorii de la Institutul Max Planck pentru Psiholingvistică din Olanda au studiat date genetice de la peste 350.000 de oameni. Ei au descoperit unele similitudini și diferențe potențiale între tulburările legate de creier și factorii de codare rari care contribuie la a fi stângaci.

Orientările restricționate care seamănă cu reflexiile inversate ale mâinilor umane sunt surprinzător de comune în biologie. Chiar și moleculele au adesea o orientare consecventă, numită chiralitate. Componentele proteinei au de obicei o structură descrisă drept stângace, de exemplu, în timp ce ADN-ul găsit în mod natural în toate lucrurile vii se răsucește spre dreapta.

Ce anume ne face stângaci și ce gene sunt responsabile?

Dar nu este întotdeauna evident de ce natura are preferințe pentru anumite înclinații. La prima vedere, ambele mâini par la fel de folositoare, sunt atașate la brațe la fel de utile și, astfel, oamenii ar trebui să aibă șanse egale de a fi stângaci sau dreptaci. Însă doar aproximativ 10% dintre oameni sunt stângaci, notează Science Alert.

„Această părtinire generală este în mare măsură consistentă pe toate continentele și a fost stabilă de-a lungul istoriei umane”, scriu geneticianul Clyde Francks și colegii săi în studiu.

Stângacii sunt mai răspândiți printre cei cu anumite tulburări de neurodezvoltare, iar mâna „principală” și limbajul sunt strâns legate, ceea ce a determinat o cercetare extensivă, cu un număr tot mai mare de dovezi care implică genele.

Ce anume ne face stângaci? Un studiu bazat pe gemeni a descoperit că folosirea mâinii stângi este moștenită în aproximativ unul din patru cazuri. Asimetriile creierului care determină mâna dominantă încep să se formeze devreme în viață, iar preferința unui copil pentru o anumită mână poate fi observată în timp ce acesta este încă în uter.

Cercetătorii încep să identifice unele dintre genele responsabile pentru faptul că mâna stângă preia sarcinile la care cealaltă mână este într-un fel foarte incomodă, cum ar fi scrisul.

Ce au descoperit studiile anterioare?

Un studiu pe 400.000 de înregistrări individuale în 2019 a descoperit primele patru regiuni genetice legate de faptul de a fi stângaci. În 2020, un studiu de asociere la scară largă a genomului a peste 1,7 milioane de oameni a găsit 41 de variante genetice care influențează faptul de a fi stângaci.

„Printre genele implicate se numără mai multe care codifică tubulinele (componentele microtubulilor), adică proteinele asociate cu microtubulii. Aici examinăm dacă folosirea predominantă a mâinii stângi este de asemenea influențată de variante rare de codare”, explică cercetătorii.

Cercetătorii au examinat date genetice de la mai mult de 350.000 de persoane din UK Biobank pentru a determina impactul variantelor rare de gene asupra folosirii mâinii stângi. Analiza lor a inclus 38.043 de stângaci și 313.271 de dreptaci.

Oamenii de știință au căutat gene specifice legate de dominanța mâinii stângi și au calculat cât de mult ar putea s-o influențeze aceste schimbări rare de gene în ansamblu. La nivelul populației, s-a descoperit că moștenirea dominanței mâinii stângi cu aceste variante rare de codare a fost de aproximativ 1%.

Ce anume ne face stângaci? Sunt stângacii mai predispuși la anumite tulburări?

Franks și echipa sa au descoperit că persoanele stângace au de 2,7 ori mai multe șanse să aibă variante rare de codare într-o genă numită TUBB4B, care codifică tubulinele care formează microtubulii. Microtubulii fac parte din citoscheletul care dă forma celulelor și sunt importanți pentru dezvoltarea, migrația și plasticitatea neuronilor.

„Nu se știe modul în care microtubulii influențează variația interindividuală în ceea ce privește mâna dominantă, dar s-a sugerat că aceștia ar putea contribui la chiralitatea celulară devreme în dezvoltarea creierului și, astfel, la formarea intrinsecă a axei stânga-dreapta a creierului”, scriu autorii studiului.

Cercetătorii nu au găsit nicio asociere între a fi stângaci și niciuna dintre cele nouă gene implicate în boli neurodegenerative de către studiile făcute la scară largă. Totuși, oamenii de știință au descoperit că persoanele cu variații în două gene asociate anterior cu autismul, DSCAM și FOXP1, potențial au, de asemenea, șanse semnificativ mai mari de a fi stângace.

Majoritatea stângacilor nu au autism, dar rata mai mare de a fi stângaci poate fi datorată schimbărilor rare de gene, sugerează autorii. Atunci când mutațiile DSCAM sau FOXP1 contribuie la autism, este posibil ca schimbările în dezvoltarea axei stânga-dreapta a creierului să facă parte din cauză.

„Acest studiu dezvăluie un rol pentru variantele rare, care alterează proteina la stângaci, oferind și mai multe dovezi pentru implicarea microtubulilor și a genelor relevante pentru tulburări”, scriu autorii.

Francks și colegii săi cred că probabil cartografierea asociativității variantelor rare în studii mai mari să implice și mai multe gene în faptul de a fi stângaci.

Cercetarea a fost publicată în Nature Communications.

Vă recomandăm să citiți și:

Medicamentele pentru ADHD ar putea prelungi viața pacienților

Știința a demonstrat că înjurăturile îți fac bine!

Un rinichi de porc modificat genetic a fost transplantat pentru prima dată la un om

Oamenii de știință au descoperit că sistemul imunitar al ficatului poate să mănânce „colesterolul rău”